Add@Me Learning Methods Database (RO)

Grupul primește sarcini care sunt bine explicate de către facilitatorul cu deficiență de vedere (în cazul în care grupul este mai mare de 20 de persoane, acestea pot fi împărțite în două, ceea ce poate face ca exercițiul să fie mai competitiv). Numărul sarcinilor este cu 30% mai mic decât numărul de participanți. Timpul ar trebui să fie limitat cât mai puțin posibil, astfel încât aceștia să fie presați de timp.  Facilitatorul nu ajută grupul după ce primește sarcinile, ci îl monitorizează tot timpul. După ce trece timpul, grupul prezintă rezultatele, ceea ce duce la o mică discuție. 

Exemplu de sarcini: 

Beți 0,5 litri de apă;

Găsiți persoana cu cel mai lung păr;

Găsiți persoana cu cel mai scurt păr;

Aflați ce este pentru prânz;

Scrieți o notiță toate numerele de telefon ale participanților;

Învățați să spuneți "Bună ziua" în două limbi diferite;

Aflați care este numele celui mai apropiat bar etc.

Folosiți-vă imaginația pentru a da mai multe sarcini grupului. Sarcinile ar trebui să fie pregătite de către facilitator înainte de activitate. În cazul în care facilitatorul este o persoană cu deficiențe de vedere, este posibil să aibă nevoie de asistența unei persoane văzătoare (poate fi și unul dintre participanți), pentru a-l ajuta să se pregătească.

***Nu amestecați acest exercițiu cu Provocarea orașului.

Grupul începe să lucreze împreună ca o echipă.

În funcție de sarcini, ar trebui să fie disponibile materialele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor.

Instrucțiunile pas cu pas sunt deja prezentate în secțiunea de rezumat. Sarcinile pot fi schimbate de către facilitatorii cu deficiențe de vedere în funcție de mărimea și vârsta medie a grupului.

La sfârșitul jocului, facilitatorul cu deficiențe de vedere poate încheia cu o scurtă reflecție și poate începe discuția cu participanții, vorbind cu ei despre cum a fost să treacă prin activitate și cum a fost pentru ei să lucreze în echipă cu persoane pe care nu le cunoșteau înainte de exercițiu. De asemenea, facilitatorul îi poate întreba pe participanți cum pot fi aplicate lucrurile învățate în timpul exercițiului într-o situație din viața reală.

Facilitatorul cu deficiențe de vedere ar trebui să adapteze sarcinile atribuite grupului la vârsta și profilul participanților.

Exercițiul poate fi realizat cu participanți de toate vârstele, atâta timp cât sarcinile sunt adaptate la vârsta participanților.